Sexul 4.0 – o nouă (dez)ordine amoroasă

Polemica creată recent de Valerie Tasso, scriitoare, lector universitar și sexolog, a pornit de la afirmația că o femeie poate lupta pentru feminitate chiar în timp ce este submisivă sexual. Deși este o feministă convinsă, ne explică cum convingerile unei femei și imaginația ei erotică sunt două lucruri complet distincte. În cartea ei „Sex 4.0 O nouă (dez)ordine amoroasă”, Valerie analizează evoluția sexualității din ultimii ani. Publicația nu este una provocatoare, ci o reflectare senzuală asupra sexului erei digitale. De curând, Tasso a acordat publicației Muherhoy un interviu pe această temă.

Opinia lui Valerie este că, de ceva timp, primează acel individualism generator de ființe ce resping ideea de compromis. În cazul în care se arată dispuse să facă un compromis, renunță în curând la el fără nicio considerație. Cu ani în urmă, iubiții se despărțeau datorită unei infidelități sau pentru că nu se înțelegeau bine. Acum pun capăt relațiilor deoarece li s-a indus ideea că viața lor poate fi mai interesantă altfel sau cu altcineva. Astăzi ne schimbăm partenerii așa cum ne schimbăm hainele.

Ne-am transformat în consumatori de emoții puternice?

Consumerismul a devenit baza sistemului în care trăim. Avem impresia că suntem fericiți doar consumând noutate. Dar nu este așa. În primul rând, fericirea este o temă profundă, iar realitatea este că noi devenim mai triști și mai nesatisfăcuți pe toate planurile. În al doilea rând, confundăm fericirea cu starea euforică. Ceea ce facem repetitiv este să cumpărăm euforie, doar că aceasta nu face altceva decât să ne acopere un gol efemer. Dacă continuăm în felul acesta, urmează să ne îndepărtăm iremediabil de calitatea noastră de ființe umane, pentru că noi, oamenii, avem o nevoie intrinsecă de a trăi conectați la nivel holistic.

Astăzi vedem doar contacte sporadice. Dar oare suntem mai fericiți din punct de vedere sexual?

Sigur că da. Întotdeauna este mai bine să trăiești într-o societate fără reprimare morală, așa cum se întâmpla decade în urmă, dar efectul secundar al acestei situații este că „supranormalizarea” sexului ucide tocmai tentația. Cartea „Sex 4.0” începe cu un citat al lui Woody Allen: „Mi-e dor de perioada cănd aerul era limpede, iar sexul era murdar.” Sexul are nevoie de acea tentație interzisă, de acel ceva oarecum obscur. Nu ne referim la practici ilegale, doar la senzația aceea ușor „ilegală”. Acum anulăm acea dorință interzisă pentru că o afișăm cu atâta nonșalanță, încât până și pornografia pare un remediu pe care îl găsești la toate colțurile.

Să înțelegem că nu există totuși nicio parte bună?

Atunci când „supranormalizezi” sexul, îl banalizezi. Dacă, însă, îl normalizăm, totul este pozitiv, în special din perspectivă feminină, femeile practic fiind aproape anulate ca ființe sexuale de-a lungul istoriei. Astăzi ne revendicăm dorința sexuală și dreptul la o sexualitate egală cu cea a bărbatului. Deja nu se mai pune problema că bărbații au tot timpul dorință, pe când femeile nu, acum știm că aceasta este o minciună. Se mai vehicula înainte ideea că noi, femeile, nu ne identificăm sau că nu suntem la înălțimea erotismului comercial. Foarte multe femei merg la terapie și spun „Ce rău îmi pare că nu-mi găsesc punctul G..” sau „Nici nu știu dacă îmi place să fac acel lucru.” Nu trebuie să încercăm sau să cumpărăm totul, cu atât mai puțin să credem tot ceea ce ni se spune. Noi, femeile, avem cea mai mare sensibilitate la aceste mesaje, pentru că dorința noastră este profundă, subtilă și fragilă.

Înseamnă că dorința feminină este mai selectivă?

Atât femeile, cât și bărbații, avem aceeași sete și bem în același fel, unii mai mult, iar alții mai puțin, este o variabilă inerentă ființei umane. Ca să facem o comparație, un bărbat va bea apă, în timp ce o femeie va bea un ceai, astfel prepararea ceaiului devenind mai sofisticată. Tot timpul măsurăm folosind termini calitativi, nu cantitativi.

Cât timp dorința sexuală feminină va fi un mister?

Însuși Freud, în ultimele clipe de viață, a afirmat: „Eu încă nu știu ce își doresc femeile.” Avem doar o „inginerie” complexă, fără a fi neapărat mai bune sau mai puțin bune. De exemplu, în timp ce bărbatul se întoarce stresat de la serviciu și vrea sex ca să se liniștească, femeia are nevoie să se liniștească pentru a face sex. E ca și cum am vorbi două limbi complet diferite.

Cum ne-a influențat era digitală viața sexuală?

Influența este uriașă, suntem mai dependenți de mediul digital decât de oameni. Aceasta este marea revoluție a secolului. Dezamăgirea este că nu profităm de partea constructivă a noilor tehnologii.. prin intermediul aplicațiilor online relaționăm cu persoane îndepărtate, cu prețul de a pierde oamenii pe care îi avem aproape. Ca ființe sexuale dornice, mediul online ne solicită în permanență, ne-am transformat în marfă, într-o vitrină de corpuri, un catalog de produse. Amplificarea acestor aplicații stimulează consumul, deoarece o persoană fără obligații va consuma mai mult decât un cuplu. Ne aflăm în trenduri competitive de supraestimare, antreprenoriat și asistență, un sistem care nu creează altceva decât ființe egoiste. Noi nu ne naștem astfel, societatea ne modelează în felul acesta, iar repercursiunile emoționale și sexuale sunt teribile.

Cât de importantă mai este seducția?

Aproape deloc. Mai sunt câțiva care încearcă, dar oamenii nu mai sunt receptivi. Foarte multe femei mărturisesc că nu mai întâlnesc bărbați de care să se îndrăgostească. „Mergeți la bibliotecă, acolo puteți întâlni oameni interesanți cu care să faceți și sex.” Există încă acea tendință masculină de a ajunge la afecțiune prin intermediul sexului. Percepția feminină obișnuia să fie chiar cea opusă, dar situația s-a schimbat.. pentru că acum trebuie să fim hiperdoritoare. Dacă nu îți dorești tot timpul, atunci ești plictisitoare și patetică. A fi o femeie liberă înseamnă totuși să știi să spui și nu. Nu trebuie să te oferi tuturor și în orice fel.

Sunt acum femeile mai libere?

Am reușit foarte multe lucuri. Se spune că acum femeia este mai liberă, dar în realitate ea este doar o mai mare consumatoare. Cumpără din ce în ce mai multe jucării sexuale, pentru care, din fericire, nu se mai stigmatizează. Semantica aplicată mai are totuși nuanțe de dispreț, iar prejudecățile încă mai există, de cele mai multe ori sub forma subiectelor de can can.

Cum privim femeile care se dedică în totalitate maternității?

Experiența maternală de azi a devenit, de cele mai multe ori, noua sclavie a femeii. Presupusele femei libere nu au înțeles nimic, iar acum își doresc să nască în casă și să educe niște copii hiperprotejați. Terapia cu astfel de femei pare să se continue la nesfârșit. Ele nu știu să spună decât „eu și soțul meu nu mai funcționăm”. E firesc! Din moment ce ții doi copii lipiți de piept în permanență și dormi cu ei până se fac mari. Aceste femei resping orice fel de sugestie de a se schimba.

A te grăbi spre sex nu e ok?

În ceea ce privește sexul, dacă nu îți acorzi ție timpul necesar, nu te poți bucura de el. Dar este dificil să trăiești cu 1000 km pe oră în timpul serviciului, apoi să ajungi acasă și să te dedici sexului cu calmitate. Când deja ai intrat în acest vârtej, să te oprești și să spui „acum este momentul meu de intimitate” devine destul de dificil. Sexul este ucis de griji. În special în cazul femeilor. Dacă relaționezi cu iubitul sau iubita ta și ai mintea plină de tot felul de preocupări, nu vei simți plăcere, pentru că atenția ta va face piruete după piruete.

Suntem captivii unei culturi banale care ne afectează viața sexuală?

Dacă generăm persoane decofeinizate într-o cultură decofeinizată, până și sexul va fi decofeinizat. Dacă nu ai câteva incertitudini ale tale, chiar dacă fără veleități filosofice, este probabil ca viziunea ta asupra sexului să fie destul de săracă. Astăzi totul se apreciază în funcție de likeuri, iar succesul sexual se măsoară în numere de parteneri, în special când ne referim la bărbați.

Fidelitatea și monogamia sunt pe cale să dispară?

Dragostea este o forță fabuloasă, dar este cert că a te preface că ai aceeași intensitate sexuală timp de mulți ani devine o complicație copleșitoare, iar modelele de excepție sunt prea puțin viabile.

Este o utopie să iubești mai mult de persoană?

Este un alt neologism, un alt trend care a apărut odată cu mișcarea hippie și care nu a fost niciodată un succes. Este foarte dificil să iubești mai multe persoane în aceeași măsură, în același timp. Acest model de iubire doar fărâmițează modelul cu care suntem obișnuiți, fără a reflecta asupra motivelor cauzatoare. Este o experiență benefică tinerilor, pentru a experimenta. Istoria acestor povești, însă, nu este una pozitivă. Ar fi minunat să putem fi fericiți cu mai mulți iubiți în același timp, dar este aproape imposibil.

Ne vom îndrăgosti de roboți?

Acest fenomen deja se manifestă. Încă nu cu roboți, deocamdată cu relații virtuale. În momentul în care vom relaționa cu roboți, ne vom transforma în ominoizi. Perspectiva este complicată. 

Spre deosebire de „relațiile reale”, în „relațiile virtuale” întri și ieși foarte ușor. Au o alură limpede, inteligentă și sunt ușor de accesat, în comparație cu varianta reală care poapte părea greoaie, înceată și dezordonată.

~ Zygmunt Bauman

Există două lucruri pe care oamenii ți le doresc mai mult decât sexul sau banii…. acestea sunt apreciere și glorificare.

~ Mary Kay Ash