Eu ce vreau să fiu?

O întrebare de șah fără pioni.
Doar nebuni albi adulmecându-i în adieri psihedelice pe cei negri. Îi caut răspunsul pe o tablă de joc și privesc dincolo de ea fără să mă prăbușesc. Puterea gravitației îmi e propriul meu apetit pentru șah-mat.

Am încredere instinctivă în nebunii negri cu aripi de pegas și în nebunii albi fără regat. Caut răspunsul și urmăresc mutările.. încep ca o speranță, alerte și coordonate, se ating fără textură, se dezgolesc de sine, se lovesc în extaz și se termină ca o amintire. Amintirea ta în mine. Eu în proiecția mea printre nebuni. Suflul nostru împreună.

Pot fi orice. Dar fără tine, sunt doar un alb fără negru, sau doar un negru fără alb. Sunt un mat ce se vrea aruncat și reașezat, o tură de viață jucată, un căpăstru în contradicție, o regină cu tălpile goale și chipul iubit de un nebun..

Ție ce îți place să joci?